primul raliu...prima cupa...

revin cu ceva inedit...ceva de necrezut pentru mine...
daca imi spunea cineva anul trecut ca o sa am ocazia anul acesta sa particip la un raliu...macar...ii spuneam ca ii nebun...chiar daca imi doream asta poate mai mult decat orice...
si iaca...la inceputul lunii am reusit...am participat la primul meu raliu...si chiar daca in postura de copilot...este o mare realizare pentru mine...si ar trebui sa multumesc multor persoane...sefului care este si un fel de mentor...parintilor si prietenilor ca ma suporta cu povestile mele...pilotului care a avut incredere sa mearga pe mana mea...si cred ca lista ar putea continua...un mare MULTUMESC tuturor...
si chiar daca am mers mai mult la acomodare ca echipaj...si cu masina....si chiar daca am terminat pe locul trei la H...din motiv ca am mai ramas pana la urma trei masini la grupa...eu cred ca este o mare realizare...in primul rand este o realizare ca am terminat raliu...si apoi este o realizare ca ne intelegem ca si echipaj...cat despre senzatia care o ai cand treci linia de sosire...si cand te urci pe podium...ceva de nedescris...as putea sa ma obisnuiesc cu ele...
pentru mine a fost ceva greu la inceput...ceva nou...ceva emotionant...si multa satisfactie...
dupa ce am trecut de finish-ul primei probe...si de albitrii...mi-am felicitat pilotul...si cred ca de emotie am scapat o lacrima...dar asta sa nu mai ziceti la nimeni...
Multumesc tuturor care ma sustin si sunt alaturi de mine...

"saraca tara bogata"....

si cand spun asta , o fac pentru ca se pare ca asa este..in sfanta zi de ieri, sambata 08.06, am avut ocazia sa ma duc pe TRANFAGARASAN...mai bine zis am fost la raliul argesului care a avut loc pe tranfagarasan...
legat de raliu nu prea am ce sa spun...decat ca organizarea a fost mai mult decat defectuoasa...iar publicul...despre acesta din urma as putea sa scriu o carte...un public are in mare parte nu are legatura cu raliurile...dar care nici nu vine sa priveasca...vine parca sa incurce treburile...si bunul mers al unui raliu...
eu vreau sa va spun despre frumusetea aia de parte de tarisoara...transfagarasanul...un loc deosebit...un loc in care se amesteca patru anotimpuri...un loc in care ai de la iarba verde pana la nameti de zapada...insa un loc insa parca abandonat....cucerit de trecerea vremurilor...peisaul este mirific....am ajuns acolo dimineata cand se crepa de ziua...se vedeau doar siluetele muntilor...desi erau greu de admirat din cauza drumului...dar nu din cauza serpuirii lui...ci din cauza gropilor si craterelor...am trecut peste barajul de la vidraru...o imensitate de beton creata de oameni cu pretul multor vietii...sub stricta supraveghere a lui Ptometeu de acolo din varful muntelui...si incet am inceput sa urc...privirea iti era atrasa de peisaj...
la inceput drumul serpuieste prin padure...pe marginea lacului...dupa care incepe sa urce...am ajuns pana la cascada de la Capra...1690m altitudine...temperatura era de doar 2 grade...iar nametii de zapada erau taiati pentru a se croii drum printre ei...de acolo de sus se vede valea brazdata de drum...undeva pe marginea lui cabana Capra...peisajul este greu de descris...pozele nu isi au rostul...merita mers pana acolo...chiar daca drumul creeaza multe probleme...
de ce oare nu se poate amenaja un astfel de drum?...de ce un astfel de traseu este tinut in anonimat din cauza drumului?..si inca multi alti de "de ce?"...
ce imi mai ramane de facut este sa astept deschiderea trasfagarasanului...pentru ca pe partea dinspre judetul sibiu este inchis...pentru a il traversa...si al privi in splendoarea lui...
pacat ca avem asa o tara...si ne batem joc de ea...si indirect de noi....

din ciclu'...

mai si parca dracu' asta nu mai ia o pauza...si isi baga coada peste tot....peste tot pe unde ii un pic bine, hop si el...si parca am zis deja ca is satul de toate cele...si parca am zis deja ca imi vine sa imi iau jucariile si sa plec...in fine...is multe adunate...multe rele...si nasoale..dar cateodata mai intra si cate-o raza de soare...cum a fost de exemplu week-ul trecut cand am fost la brasov...normal ca am profitat ca avea treaba sefu' la brasov si hop si io la raliu...am plecat vineri dimineata in ideea ca ne intoarcem seara..dar nici vorba...eu un fan inrait al raliurilor, el un copilot care sta pe margine anul acesta si uite asa am ramas si sambata...normal cu o chermeza de vineri seara...nu de alta dar ne-am strans o gasca de nebuni...cu mancare buna si ceva "wisiky" si ne-am lungit pana tarziu in noapte...mai greu a fost sambata dimineata ca trebuia sa coboram la masa la 7.30...am reusit da' cu mare greu...si apoi a urmat ceea ce eu as numi ziua M5...care s-a lasat pe la amiaza cu un gulas facut de un evreu ungur...Tommy...si apoi drumul spre casa...normal...presarat cu radare...ma rog...plin de radare...ca erau in fiecare sat...dar nu conteaza...rovigneta sa o ai platita...asigurarea la zi...si toate cele...ca daca nu...vai mama ta...in rest totul e ok...slalom printre gropi si soferi inconstienti...
per ansamblu a fost ok...vedem cum o sa fie la arges...unde speram sa facem de un buget...nu de alta da ii pe transfagarasan...si trebuie sa ma duc...mai ales ca nu am fost niciodata....
in rest nimic nou...ba...ar fi ceva...am reusit sa racesc...cred ca m-am stricat de cap...
a...si se pare ca este o noua moda...daca mai demult nu aveam decat telefon fix...si era asa bine...unii s-au gandit sa rememoreze acele clipe...si si-au inchis telefoanele....dar ma intreb ca oare ala sa fi fost motivul?...si is mai multe persoane in decurs de 2 saptamani...cred ca am sa incerc si eu...sau sa fie din cauza crizei????
oricum as privi situatia nu este deloc roz...dar nici macar pe un plan...asta ii cel mai dureros...

au trecut si sarbatorile...

chiar daca are alt titlu...parca se incadreaza undeva la post-ul de data trecuta...
au venit din nou sarbatorile pascale...dar fara atata tam-tam ca in anii trecuti...cred intr-un fel ca si criza a influentat intr-o oarecare masura...sambata am fost chiar intr-un supermarchet, dar era surprinzator de gol...lumea nu se inghesuia la case...nu se calcau in picioare printre randuri...ba chiar rafturile erau pline...apoi mai dupa masa am iesit la o tura de "aerisire" prin imprejurimile orasului...de sus de pe dealuri se vedeau parcarile supermarcheturilor...aproape goale...asa ca ne-am (fiind cu un prieten) continuat periplul prin natura...intradevar parca era alta lume...aer curat...soare...iarba verde...turme de oi si capre...in padure chiar si capre sallbatice...vulpi...insa nici un iepuras...si ca o paranteza nu era nici la impartit cadouri...
am plecat fara sa avem un punct final prestabilit...am mers cum se zice la curse "la vedere"...si am avut ce vedea...dar se lasa seara...la un moment dat nici nu stiam pe unde ne aflam...benzina incepea sa se termine...asa ca am luat-o spre casa...doar era seara de inviere...
cu greu am gasit ceva deschis sa ne uitam si la meci si sa bem si o bere...apoi am luat-o spre catedrala unde eu sincer ma asteptam sa fie mult mai multa lume...acum cativa ani cand am mai fost la catedrala era plin de lume si in jurul ei...circulatia fiind bineinteles oprita...acuma insa se circula normal...lume mult mai putina...destul de frig si bineinteles elemente perturbatoare...care nu puteau lipsi nici macar de acolo...dar politia si facut bine datoria...chiar am ramas surprins...dupa prima parte a slujbei am mai mers la o bere/ceai si apoi acasa...apoi ziua de duminica cu masa in familie...iesit mai spre seara cu gasca...apoi ziua a doua...leneveala la maxim...seara la udat...insa am fost absent...si azi la job...super obosit...dar fara o explicatie precisa...
deci in concluzie..."neste" sarbatori destul de sterse...lumea parca nu mai are chef nici macar de sarbatori...dar viata merge inainte...si asteptam primavara...cu soare...verdeata...caldura...parca cam asta ar fi motivul pentu a ma trezi si maine...si poimaine...iar cand toate acestea vor fi venit cautam alt motiv...si tot asa..ca doar nu o sa ne dam batuti in fata vietii acestea de doi bani (cateodata)...si vorba lui murphy..."zambeste azi...maine va fi mai rau"...

nimic nu mai e ce a fost...nici macar noi...

Si chiar daca nu am mai scris de ceva timp si chiar daca m-am pregatit de multe ori sa scriu...nu am facut-o...dar o fac azi...
A inceput un nou an...sau ce l putin asa am crezut...nici vorba...am impresia ca totul e la fel ca si in anii trecuti...dar e doar o impresie...e mai rau...criza e mai rea...eu imbatranesc...incep sa fiu tot mai sucit...nu imi mai convine aproape nimic...nu mai imi gasesc linistea...si cand o gasesc e pentru scurt timp...si in fiecare zi imi spun ca de maine ma schimb...ca zic tot ce am de zis...dar maine le iau pe toate asa cum vin...si parca nu am puterea sa iau initiativa...
Si parca de cateva saptamani o fost craciunul...si anul nou...si is aici pastele...o sarbatoare frumoasa de altfel...dar care parca nu mai are nimic din ce avea in anii trecuti...nu se mai simte acea caldura in sufletele noastre...si parca numai ura si invidia ies la suprafata...si parca toata lumea se preface fericita...ASTA NU MAI SUPORT...FALSITATE...si pentru toate astea de abia astept sa treaca...sa reintre toate in normal...desi merg pe o panta descendenta...dar inca mai sper...inca mai sper intr-o zi mai buna...poate sunt prea naiv...

...si se intampla iar

Si parca nu ar fi destule pe lumea asta...si parca nu ar fi destule in tara asta...ca tre sa mai fie si alegerile astea...unde miza nu este viitorul tari...ci mai degraba castigarea unui concurs de strategie...care consta in fraudarea alegerilor...adica cine falsifica mai multe buletine de vot...per ansamblu nu ar trebui sa ma supere sau sa ma bucure in vreun fel...dar imi lasa un gust amar...pentru ca se presupune ca am si eu draptul constitutional de a vota...dar singura intrebare ii daca votul meu cand ajunge sa fie numarat ajunge intr-un sac sau in altul...dar asta numai Dumnezeu cred ca poate stii...dar ma rog...asta este numai una din nelamuririle mele...alaturi de vesnica mea problema..."de ce daca o chestie merge trebuie sa apara ceva care sa strice mersul"...si cu riscul ca ma repet...incep sa cred ca ar trebui sa-mi strang jucariile si sa plec...unde?...nu stiu...nici nu vreau sa stiu...as pleca undeva unde sa nu aud de politica...si multe altele...de-ale mele...undeva unde sa nu ma recunoasca nimeni...si unde sa nu recunosc pe nimeni...undeva unde sa pot sa incep o noua viata...si unde sa nu fiu urmarit de greselile din trecut...si cele din prezent...mi s-a facut lehamite de viata mea...in care nu imi gasesc rostul...desi ma straduiesc...si nu cred ca este de bine...si cred ca, clipa cu jucariile ii tot mai aproape...si cand va veni acea clipa o sa plec pur si simplu...

Campioni la H !!!!!!.....URA

Desi de cateva zile sunt inchis in casa din cauza unei infectii la o masea...care parca nu imi mai da pace...azi am primit nu o raza de soare...ci soarele cu totul...prieteni mei...echipajul 95...ca sa ii si numesc...pilot ALIN MARGINEAN si copilot (si sef al meu) GELU DUMBRAVAN si-au adjudecat titlul la grupa H din campionatul national de raliuri...Din partea mea numai ganduri bune...desi ma macina regretul ca nu am putut fi alaturi de ei la ultima cursa din sezon...dar mai ales ca lipsesc de la chef...oricum una peste alta felicitarile mele...